Ūropi

Nō Wikipedia Māori
Ūropi
Rahi10,180,000 km2 (3,930,000 sq mi)[n] (6th)
Taupori742,452,000[n] (2013; 3rd)
Taupori kiato72.9/km2 (188/sq mi) (2nd)
Ingoa tangataEuropean
Whenua~50 (and ~5 with limited recognition)
Takiwā whirinaki4
Reo~225[1]
WāhiwāUTC ki UTC+5
TLD ipurangi.eu
Ētahi atu tāone hira

Ko Ūropi tētahi o ngā paparahi tuku iho e whitu o te Ao. Pērā i ngā paparahi katoa, he rerekē tōna rohe mēnā ka kōrerotia ā-ahureatia, ā-tōrangapūtia, ā-aha rānei. Heoti, e ai ki te nuinga ka toha a Ūropi mai te Moana Tiri ki te raki, ki te Moana Ranatiki ki te hauāuru, ki te Moana Rōwhenua ki te tonga, ki te tonga rāwhiti ki ngā Maunga Kaukas me te Moana Mangū, ā, ka wehuriatia i a Āhia e ngā Maunga Ural, e te Awa Ural me te Moana Kaspia ki te rāwhiti.

Atu i tēnei whakamāramatanga auau, ki ētahi atu he wāhanga noa iho a Ūropi o te paparahi o Eurāhia (koi hauāuru), o Eurawherāhia rānei. E tapaina hokia ana i ētahi wā ko te 'paparahi tawhito' (te 'ao tawhito' rānei), hei aronga kē mō te 'Ao Hou', arā, ngā Amerika.

E ai ki tōna rahinga whenua ko Ūropi te paparahi iti rawa tuarua o te Ao, me ōna km² 10,180,000, arā, 2% o te mata o te Ao. Engari, koia te mea nui rawa tuatoru e ai ki tōna taupori (whai muri mai i a Āhia me Āwherika), me ōna kainoho e 710,000,000, 11% rānei o ngā tāngata o te ao. Ko Rūhia tōna whenua nui rawa ā-rahinga, ā-taupori hoki, ā, ko te Poho o Pita te mea iti rawa.

Ko Ūropi te wāhi whānau o te Tūpori Hauāuru. He tūnga whakaawe ō ngā whenua o Ūropi mai te rautau 16; tae noa atu ki ngā rautau 17, 18 hoki i raro iho te nuinga o Āwherika, ngā Amerika me Āhia i te maru o ngā whenua o Ūropi. I timu haere tō Ūropi mana maru o runga o ngā take aorere a muri i ngā Pakanga Aorere e rua, kia riro ai i te Hononga-o-Amerika me te Kotahitanga Soviet. Nā te Pakanga Mātao i waenganui i ēnei whenua e rua a Ūropi e weheruatia ki ia taha o te Ārai Rino. Ka puta te Rūnanga o Ūropi me te Kotahitanga Ūropi i te kōmitimiti ki te hauāuru, ahakoa kei te whakawhānui whakaterāwhiti ēnei whakahaere nō te hinganga o te Kotahitanga Sovet i te tau 1991.

Mātai Whenua Torangapū[takatā | takatā pūtake]

Ūropi e ai ki te whakamāramatanga whakaaetia whānuitia.
Ngā Takiwā o Ūropi kua huaina e te Kotahitanga Aohuri (he rerekē pea ētahi atu karangatanga)
Ingoa takiwā me tōna pīwari Rahi
(km²)
Taupori
(utunga 01/07/2002)
Pururua tangata
(ia km²)
Tāone matua
Ūropi ki te rāwhiti:
Hanekeria 93,030 10,075,034 108 Budapest
Horowākia 48,845 5,422,366 111 Bratislava
Morotawa 33,843 4,434,547 131 Chişinău
Pērara 207,600 10,335,382 50 Minsk
Pōrana 312,685 38,625,478 124 Pakangakite
Purukāria 110,910 7,621,337 69 Sofia
Romeinia 238,391 21,698,181 91 Bucharest
Rūhia 3,960,000 106,037,143 27 Mohikau
Ūkareinga 603,700 48,396,470 80 Kieu
Tīekia 78,866 10,256,760 130 Prague
Ingoa takiwā me tōna pīwari Rahi
(km²)
Taupori
(utunga 01/07/2002)
Pururua tangata
(ia km²)
Tāone matua
Ūropi ki te raki:
Aaland (Whinirana) 1,552 26,008 17 Mariehamn
Tenemāka 43,094 5,368,854 125 Copenhagen
Etonia 45,226 1,415,681 31 Tallinn
Motu Faroe (Tenemāka) 1,399 46,011 33 Tórshavn
Whinirana 336,593 5,157,537 15 Helsinki
Kōnihi 78 64,587 828 St Peter Port
Tiorangi 103,000 307,261 3 Reykjavik
Airangi 70,280 4,234,925 60 Dublin
Motu o Man 572 73,873 129 Douglas
Tōrehe 116 89,775 774 Saint Helier
Rāwhia 64,589 2,366,515 37 Riga
Rituānia 65,200 3,601,138 55 Vilnius
Nōwei 324,220 4,525,116 14 Ōhoro
Motu Svalbard me Jan Mayen (Nōwei) 62,049 2,868 0.046 Longyearbyen
Huitene 449,964 9,090,113 20 Stockholm
Kīngitanga Kotahi 244,820 61,100,835 244 Rānana
Ūropi ki te tonga:
Arapeinia 28,748 3,600,523 125 Tirana
Ānatōra 468 68,403 146 Andorra la Vella
Pōngia-Herekōmina 51,129 4,448,500 78 Sarajevo
Koroātia 56,542 4,437,460 78 Zagreb
Kāmaka (Kīngitanga Kotahi) 5.9 27,714 4,697 Kāmaka
Kirihi 131,940 10,645,343 81 Ātene
Itāria 301,230 58,751,711 192 Rōma
Makerōnia-ki-te-raki 25,333 2,054,800 81 Skopje
Mārata 316 397,499 1,258 Valletta
Montenegro 13,812 616,258 45 Podgorica
Potukara 91,568 10,084,245 110 Rihipone
Hato Marino 61 27,730 455 Hato Marino
Hēwia 88,361 9,663,742 109 Belgrade
Horowinia 20,273 1,932,917 95 Ljubljana
Pāniora 504,851 45,061,274 89 Madrid
Te Poho o Pita 0.44 900 2,046 Te Poho o Pita
Ingoa takiwā me tōna pīwari Rahi
(km²)
Taupori
(utunga 01/07/2002)
Pururua tangata
(ia km²)
Tāone matua
Ūropi ki te hauāuru:
Ateria 83,858 8,169,929 97 Whiena
Pehiamu 30,510 10,274,595 337 Paruhi
Wīwī 547,030 59,765,983 109 Parī
Tiamana 357,021 83,251,851 233 Pearīni
Rīkeneteina 160 32,842 205.3 Vaduz
Rakapuō 2,586 448,569 174 Rakapuō
Manako 1.95 31,987 16,404 Manako
Hōrana 41,526 16,318,199 393 Amsterdam
Huiterangi 41,290 7,507,000 177 Bern
Ingoa takiwā me tōna pīwari Rahi
(km²)
Taupori
(utunga 01/07/2002)
Pururua tangata
(ia km²)
Tāone matua
Whenua-rahi-e-rua (Ūropi me Āhia[4]):
Atepaihānia 7,110 175,200 25 Baku
Hōria 2,000 37,520 19 Tbilisi
Katatānga 150,000 600,000 4 Astana
Whenua Korukoru 24,378 11,044,932 453 Anakara
Ingoa takiwā me tōna pīwari Rahi
(km²)
Taupori
(utunga 01/07/2002)
Pururua tangata
(ia km²)
Tāone matua
Ūropi ā-torangapū
Āmenia 29,800 3,229,900 101 Yerevan
Haipara 9,251 788,457 85 Nicosia
Katoa 10,176,246 709,608,850 70

Tautuhi[takatā | takatā pūtake]

Ngā whenua o Ūropi
Council of EuropeSchengen AreaEuropean Free Trade AssociationEuropean Economic AreaEurozoneKotahitanga o ŪropiEuropean Union Customs UnionAgreement with EU to mint eurosGUAMCentral European Free Trade AgreementNordic CouncilBaltic AssemblyBeneluxVisegrád GroupCommon Travel AreaOrganization of the Black Sea Economic CooperationUnion StateHuiterangiTiorangiNōweiRīkeneteinaHuiteneTenemākaWhiniranaPōranaTīekiaHanekeriaHorowākiaKirihiEtoniaRāwhiaRituāniaPehiamuHōranaRakapuōItāriaWīwīPānioraAteriaTiamanaPotukaraHorowiniaMārataHaiparaAirangiKīngitanga KotahiKoroātiaRomeiniaPurukāriaTākeiManakoĀnatōraHato MarinoTe Poho o PitaHōriaŪkareingaAtepaihāniaMorotawaĀmeniaRūhiaPēraraHēwiaArapeiniaMontenegroMakerōniaPōngia-HerekōminaKotopoKatatānga
A clickable Euler diagram showing the relationships between various multinational European organisations and agreements.

Ōhanga[takatā | takatā pūtake]

Rau­papa Whenua GDP (PPP, 2014)
miriona tāra HOA
1  Tiamana 3,748,094
2  Rūhia 3,745,157
3  Wīwī 2,591,170
4  Kīngitanga Kotahi 2,569,218
5  Itāria 2,135,359
6  Pāniora 1,572,112
7  Tākei 1,514,859
8  Pōrana 959,845
9  Hōrana 808,796
10  Pehiamu 483,331
Rau­papa Whenua GDP (tūtapa, 2014)
miriona tāra HOA
1  Tiamana 3,874,437
2  Kīngitanga Kotahi 2,950,039
3  Wīwī 2,833,687
4  Itāria 2,147,744
5  Rūhia 1,860,598
6  Pāniora 1,406,538
7  Hōrana 880,716
8  Tākei 799,535
9   Huiterangi 703,852
10  Huitene 570,591

Hoto ki waho[takatā | takatā pūtake]

Commons:Category
Commons:Category
Kei te Wikimedia Commons he whakaahua atu anō mō

Ūropi


  1. Language facts – European day of languages, Council of Europe. Retrieved 30 July 2015.
  2. Annual Population of Urban Agglomerations with 300,000 Inhabitants or More in 2014, by Country, 1950-2030 (thousands), World Urbanization Prospects, the 2014 revision, Population Division of the United Nations Department of Economic and Social Affairs. Retrieved 21 August 2015. Note: List based on estimates for 2015, from 2014.
  3. Istanbul is a transcontinental city in Eurasia, with its commercial and historical centre and about two-thirds of the population lying on the European side, and about one-third of its population living on the Asian side of Eurasia.
  4. Āhia