Ko te reo Tūwaru (te ggana Tūvalu) te reo māori o Tūwaru. 13 mano ngā kaikōrero māori. He reo Poronīhia te reo Tūwaru.
Kīanga
| Tālofa |
Kia ora |
| E ā koe? |
Kei te pēhea koe? |
| Au e llei. |
Kei te pai ahau. |
| Aō |
Āe |
| Ikai |
Kāo |
| Fakamolmole |
Mō taku hē |
| Tēnā koa |
| Fakafetai |
Ngā mihi |
| Tōfā |
Haere rā. |
| E noho rā. |
15 ngā reta o te arapū Tūwaru. Ka whakaaturia ngā reta me ngā oro ki Te Arapū Oromotu Tāwāhi.
Arapū
| Reta |
A |
E |
I |
O |
U |
F |
G |
K |
L |
M |
N |
P |
S |
T |
V |
| Oro |
/a/ |
/e/ |
/i/ |
/o/ |
/u/ |
/f/ |
/ŋ/ |
/k/ |
/l/ |
/m/ |
/n/ |
/p/ |
/s/ |
/t/ |
/v/ |
Ka tuhia ngā orokati roa ki te <`>, ki te tuarua o ngā reta rānei. Ka tuhia ngā oropuare roa ki ngā tohutō.
Orokati
|
Ngutu |
Niho |
Takamuri |
| Whakamutu |
p pp |
t tt |
k kk |
| Iho |
m mm |
n nn |
ŋ ŋŋ |
| Tiotio |
f ff v vv |
s ss |
|
| Tata |
|
l ll |
|
Oropuare
|
Takamua |
Takamuri |
| Tata |
i iː |
u uː |
| Waenga |
e eː |
o oː |
| Tuwhera |
a aː |
Tūkapi
|
Takitahi |
Takirua |
Takitini |
| Kiritūnei |
Kauawhi |
|
tāua |
tātou |
| Kaupare |
au |
māua |
mātou |
| Kiritūnā |
koe |
koulua |
koutou |
| Kiritūrā |
ia |
lāua |
lātou |
| Hokinga |
(ei) |
Tūkapi riro
|
Whānui |
Kaupapa |
| Pū tautuhi |
Pūnoa |
| Takitahi |
Takitini |
Takitahi |
Takitini |
| Kiritūnei |
Kauawhi |
Takirua |
tetā |
tā |
setā |
tā nisi |
o tāua |
| Takitini |
tettou |
ttou |
settou |
ttou nisi |
o tātou |
| Kaupare |
Takitahi |
“A” |
taku |
aku |
saku |
aku nisi |
o oku |
| “O” |
toku |
oku |
soku |
oku nisi |
| Takirua |
temā |
mā |
semā |
mā nisi |
o māua |
| Takitini |
temōtou |
omōtou |
semōtou |
omōtou nisi |
o mātou |
| Kiritūnā |
Takitahi |
“A” |
tau |
au |
sau |
au nisi |
o koe |
| “O” |
tou |
ou |
sou |
ou nisi |
| Takirua |
“A” |
taulua |
aulua |
saulua |
aulua nisi |
o koulua |
| “O” |
toulua |
oulua |
soulua |
oulua nisi |
| Takitini |
teōtou |
ōtou |
seōtou |
ōtou nisi |
o koutou |
| Kiritūrā |
Takitahi |
tena |
ana |
sena |
ana nisi |
o ia |
| Takirua |
telā |
lā |
selā |
lā nisi |
o lāua |
| Takitini |
telōtou |
olōtou |
selōtou |
olōtou nisi |
o lātou |
Pūtohu
|
Takitahi |
Takitini |
| Pū tautuhi |
te |
|
| Pūnoa |
se |
nisi |
- Ka whakamahia te pūmoko i mua i ngā ingoa anake (ehara mō ngā tūkapi).
Tūwāhi
|
Mea |
Wāhi |
Hātepe |
| Takitahi |
Takitini |
Tūkapi |
Tūkē |
| Tū nei |
tēnei |
konei |
nei |
pēnei |
| Tū nā |
tēnā |
konā |
nā |
pēnā |
| Tū rā |
tēlā |
lā |
pēlā |
- Ka kīia ngā tūwāhi mō ngā mea ki muri i te tūingoa (kāore i mua).
Tūwāhi
| luga |
runga |
| lalo |
raro |
| loto |
roto |
| tua |
tua, waho, muri |
| mua |
mua |
| tafa |
te taha |
| te vā |
waenga |
Pūhono
| i |
i |
Ka panoni ki te “ia” i te wā, ka whakamahia ai mō ngā ingoa tangata, mō ngā tūkapi rānei. |
| ki |
ki |
Ka panoni ki te “kia” i te wā, ka whakamahia ai mō ngā ingoa tangata, mō ngā tūkapi rānei. |
| mai i |
mai i |
|
| a, o |
a, o |
|
| mā, mō |
mā, mō |
|
| mo |
me |
|
| talu |
mai anō i |
|
| koi tuai o |
i mua i |
|
Whakarerekē mō mua
| fātoā |
inātatanei |
| toe |
anō, tonu |
| fia |
hia |
| suā |
tētahi atu |
| tamā |
āhua |
Whakarerekē mō muri
| lasi |
nui |
| mai |
mai |
| atu |
atu |
| aka |
ake |
| ifo |
iho |
| katoa |
katoa |
| foki |
hoki |
| faeloa |
i ngā wā katoa |
| eiloa |
rawa |
Ko te “faka-” te kūmua pūtake.
Kūmuri
| -(gin)a |
-tia |
| -ga |
-tanga |
Tūpātai
| ā |
aha |
| oi |
wai |
| (tē)fea |
hea |
| anafea |
inahea |
| māfea |
āhea |
| pēfea |
pēhea |
| fia |
hia |
| kaiā |
he aha ai |
Wāmahi
| e |
e (whānui) |
| ne |
i |
| koi |
kei te |
| ka |
ka |
| ko |
kua |
| ke (na) |
kia |
Whakakore
| sē |
kore, ehara |
Ka makaia i mua i ngā wāhi, e whakakorea ai. |
| sēki |
kāore |
| sēai |
kāore (he) |
|
| sēkiai |
|
| sa |
kaua |
|
Ētahi atu kīanga
| o |
ā |
| io me |
rānei |
| kae |
engari |
| kāfai, manafai |
mehemea, ina |
| tēlā lā |
nō reira |
| auā, ona, i te mea |
nō te mea |
| kāti |
tērā pea |