Jump to content

Arewhana

Nō Wikipedia Māori
Arewhana.

Ko te arewhana he kararehe whakangote e kitea ana i ngā whenua Āwherika me Āhia, he huia i te whānau Elephantidae.[1] He parauri, he hina rānei ona kiri. He pīngore me tino roa tāna ihu, he haere roa te ihu ki raro i te nuku.[2] Kei mua e rua ngā niho rei whakakokoi i te ihu hei kari tupu kai, he kapu te wai, me hei waonga whaiaro.[2][3] He tino whārarahi tāna taringa.[2]

I whakararata ngā tangata o Āhia ki te tonga-mā-rāwhiti noa atu ki te ngā arewhana hei te pīkau mai tō rāua whakaputunga me te eke ki te rīriri.[4] E mōhio ana, e ingoa ana ēnei tangata me ngā kupu ōrite i ngā reo Marāiu-Porinīhia pērā i te kupu limân i te reo Tiama, te kupu rơman i te reo Tarāi, me te kupu liman i te reo Tiawa me te reo Marāiu ki ngā motu o Initonehia. Engari, ka tino mamao ngā motutere Aotearoa a ngā paparahi o te ao nō reira kāore he ēnei kararehe i Aotearoa nei,[5] kāore i mōhiotia ngā tāngata Māori rānei. Ka takea te kupu arewhana mai te kupu Pākehā elephant nō te whakaako Pākehā.

Ngā tohutoro

[takatā | takatā pūtake]
  1. C. P. Groves (2005). Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference. Johns Hopkins University Press. Ng. wh. 90–91. ISBN 0-801-88221-4.
  2. 1 2 3 "No Ka ‘Elepani". William Richards & Esther T. Mokini (1985). Nā Holoholona Wāwae Ehā O Ka Lama Hawai‘i. Bamboo Ridge Press and Hawaii Ethnic Resources Center. ISBN 0-910043-09-4.
  3. J. Shoshani (2000). Elephants: Majestic Creatures of the Wild. Checkmark Books, 71-7. ISBN 978-0-87596-143-9. 
  4. Griffin, B. (2004). Gin Ooi, K.: Southeast Asia: A Historical Encyclopedia, from Angkor Wat to East Timor. Bloomsbury Academic, 487–489. ISBN 978-1-57607-770-2. 
  5. J. Craig, S. Anderson, M. Clout, B. Creese, N. Mitchell, J. Ogden, , M. Roberts & G. Ussher (2000). Conservation issues in New Zealand. Annual Review of Ecology and Systematics. Huinga tua-31, ng. wh. 62-3.