Āhia
![]() | |
Rahi | 44,579,000 km2 (17,212,000 sq mi)[1] |
---|---|
Taupori | 4,164,252,000 (1st)[2] |
Taupori kiato | 87/km2 (225/sq mi) |
Whenua | (Mātai Whenua Tōrangapū) |
Rohe whakamihi-kore | List
|
Reo | Rārangi reo |
Wāhiwā | UTC+2 ki UTC+12 |
TLD ipurangi | .asia |
Ētahi atu tāone hira | List of metropolitan areas in Asia by population Rārangi tāone o Āhia List
|
Ko Āhia tētahi o ngā paparahi e whitu i roto i te punaha tatau paparahi tuku iho nō Ūropi. I te mea he 43,810,582 km2 tōna rahinga whenua, ā, e 4.3 piriona ōna kainoho, ko Āhia te paparahi nui rawa o te ao (8.6% o te mata o Papatūānuku, 29.4% rānei o te matawhenua maea) me te paparahi taupori maha rawa hoki (āhua 60% o te taupori aorere). Noho ana a Āhia ki te haurua rāwhiti o te tuakoi raki, mai te Moana Arctic i te raki ki te Moana Īnia i te tonga. Ko ngā Maunga Ural te roherohe hauāuru, ā, ko te Moananui-a-Kiwa te takutai i te rāwhiti.
Ahakoa tēnei whakamāramatanga auau, ehara a Āhia i te hinonga mātai whenua motuhake, he aroro ā-ahurea kē. E ai ki te whakaaro mātai whenua taikaha, he wāhanga ngātahi a Āhia me Ūropi o te paparahi kotahi a Eurāhia, tērā rānei he wāhanga ēnei e rua me Āwherika o te tuapaparahi o Āwhe-Eurāhia.

E 48 ngā whenua ki Āhia, ā, neke atu i te 100 ngā tāone. Kei tēnei paparahi te puke tiketike rawa o te ao, Maunga Everest, 8,848m te tairanga, me te pourewa tiketike rawa o te ao: te Burj Khalifa, ki te tāone o Dubai, 828m te tairanga.
Mātai Whenua Torangapū
[takatā | takatā pūtake]Pīwari | Tohu | Ingoa | Taupori |
Rahinga (km²) |
Ūpokonga |
---|---|---|---|---|---|
![]() |
![]() |
Āmenia | 2,970,495 | 29,743 | Yerevan |
![]() |
![]() |
Atepaihānia[3] | 9,493,600 | 86,600 | Pāku |
![]() |
Āwhekenetāna | 30,419,928 | 647,500 | Kāpuru | |
![]() |
![]() |
Pāreina | 1,248,348 | 760 | Manama |
![]() |
![]() |
Haina | 1,343,239,923 | 9,596,961 | Peihinga |
![]() |
Haipara | 1,099,341 | 9,251 | Nikohia | |
![]() |
![]() |
Hauti Arāpia | 26,534,504 | 2,149,690 | Rīati |
![]() |
![]() |
Hingapoa | 5,353,494 | 697 | Hingapoa |
![]() |
![]() |
Hīraka | 21,481,334 | 65,610 | Korōmopo |
![]() |
![]() |
Hiria | 22,530,746 | 185,180 | Ramahiku |
![]() |
![]() |
Hōrano | 6,508,887 | 89,342 | Amman |
![]() |
![]() |
Hōria[4] | 4,570,934 | 69,700 | Tbilisi |
![]() |
![]() |
Iharaira | 7,590,758 | 20,770 | Terawiwi, Hiruharama |
![]() |
![]() |
Īhipa[5] | 89,199,000 | 1,010,408 | Kairo |
![]() |
![]() |
Īnia | 1,210,193,422 | 3,287,263 | Niu Teri |
![]() |
![]() |
Initonīhia[6] | 248,645,008 | 1,904,569 | Hakāta |
![]() |
![]() |
Īrāki | 31,129,225 | 438,317 | Pākatata |
![]() |
![]() |
Īrāna | 78,868,711 | 1,648,195 | Terāna |
![]() |
![]() |
Kamapōtia | 14,952,665 | 181,035 | Phnom Penh |
![]() |
![]() |
Katā | 1,951,591 | 11,586 | Tōha |
![]() |
![]() |
Katatānga[7] | 17,522,010 | 2,724,900 | Ātana |
![]() |
![]() |
Kehitāna | 5,496,737 | 199,951 | Bishkek |
![]() |
![]() |
Kōrea-ki-te-raki | 24,589,122 | 120,538 | Pyongyang |
![]() |
![]() |
Kōrea-ki-te-tonga | 50,004,441 | 100,210 | Heoura |
![]() |
![]() |
Kotahitanga o ngā Whenua Ārapi | 5,314,317 | 83,600 | Āpu Tāpi |
![]() |
![]() |
Kūweiti | 2,646,314 | 17,818 | Kūweiti (tāone nui) |
![]() |
![]() |
Maratīwi | 394,451 | 298 | Malé |
![]() |
![]() |
Marēhia | 29,179,952 | 329,847 | Kuāra Rumapōra |
![]() |
![]() |
Mongōria | 3,179,997 | 1,564,116 | Ūrana Pāta |
![]() |
![]() |
Nepōra | 29,890,686 | 147,181 | Katāmanatu |
![]() |
![]() |
Nipono | 127,368,088 | 377,915 | Tōkio |
![]() |
![]() |
Omāna | 3,090,150 | 309,500 | Mukāta |
![]() |
![]() |
Pākaratēhi | 150,039,000 | 147,570 | Tāka |
![]() |
![]() |
Pakitāne | 190,291,129 | 796,095 | Ihirāmapata |
![]() |
![]() |
Parihitini[8] | 4,279,699 | 6,220 | Ramārah/Kāha (Hiruharama ki te Rāwhiti) |
![]() |
![]() |
Piripīni | 102,385,200 | 300,000 | Manira |
![]() |
![]() |
Pēma | 54,584,650 | 676,578 | Nēpitoa |
![]() |
![]() |
Poronai | 408,786 | 5,765 | Bandar Seri Begawan |
![]() |
![]() |
Putāna | 716,896 | 38,394 | Thimphu |
![]() |
![]() |
Rāoho | 6,586,266 | 236,800 | Whienetiana |
![]() |
![]() |
Repanona | 4,140,289 | 10,400 | Perūta |
![]() |
![]() |
Rūhia[9] | 142,517,670 | 17,098,242 | Mohikau |
![]() |
![]() |
Tairana | 67,091,089 | 513,120 | Pangakoko |
![]() |
![]() |
Tahikitāna | 7,768,385 | 143,100 | Dushanbe |
![]() |
![]() |
Taiwana (Tūwehe o Haina) | 23,261,747 | 36,193 | Taipei |
![]() |
![]() |
Tākei[10] | 79,749,461 | 783,562 | Anakāra |
![]() |
![]() |
Tīmoa-ki-te-Rāwhiti | 1,143,667 | 14,874 | Tīri |
![]() |
![]() |
Tukumanatānga | 5,054,828 | 488,100 | Ashgabat |
![]() |
![]() |
Uhipeketāne | 28,394,180 | 447,400 | Tashkent |
![]() |
![]() |
Whitināmu | 91,519,289 | 331,212 | Hanoi |
![]() |
![]() |
Īemene | 24,771,809 | 527,968 | Hana'a |
O roto o ngā wehenga i runga ka noho ētahi whenua motuhake ā-meka me te whakamihi aorere taparere, whakamihi-kore rānei. Kāore ēnei e whai ake nei i te peke Kotahitanga Aorere:
Pīwari | Tohu | Ingoa | Taupori |
Rahinga (km²) |
Ūpokonga |
---|---|---|---|---|---|
![]() |
![]() |
Āpakahia[11] | 242,862 | 8,660 | Sukhumi |
![]() |
![]() |
Haipara ki te Raki[12] | 285,356 | 3,355 | Nikohia |
![]() |
![]() |
Nagorno-Karabakh[13] | 146,573 | 11,458 | Stepanakert |
![]() |
![]() |
Ōhetia ki te Tonga[14] | 51,547 | 3,900 | Tskhinvali |
Ōhanga
[takatā | takatā pūtake]
Raupapa | Whenua | GDP (PPP, 2014) miriona tāra HOA |
---|---|---|
1 | ![]() |
18,088,054 |
2 | ![]() |
7,411,093 |
3 | ![]() |
4,767,157 |
4 | ![]() |
3,745,157 |
5 | ![]() |
2,685,893 |
6 | ![]() |
1,783,950 |
7 | ![]() |
1,609,628 |
8 | ![]() |
1,514,859 |
9 | ![]() |
1,357,028 |
10 | ![]() |
1,078,792 |
Raupapa | Whenua | GDP (tūtapa, 2014) miriona tāra HOA |
---|---|---|
1 | ![]() |
10,360,105 |
2 | ![]() |
4,602,367 |
3 | ![]() |
2,066,902 |
4 | ![]() |
1,860,598 |
5 | ![]() |
1,410,383 |
6 | ![]() |
888,648 |
7 | ![]() |
799,535 |
8 | ![]() |
746,249 |
9 | ![]() |
529,597 |
10 | ![]() |
416,490 |
Taupori
[takatā | takatā pūtake]Taupori ō-mua | ||
---|---|---|
Tau | Taupori | ±% |
1500 | 243,000,000 | — |
1700 | 436,000,000 | +79.4% |
1900 | 947,000,000 | +117.2% |
1950 | 1,402,000,000 | +48.0% |
1999 | 3,634,000,000 | +159.2% |
2012 | 4,175,038,363 | +14.9% |
Kupu tautoko: "UN report 2004 data" (PDF). Nā PopulationData.net te tatau mō 2012. |
Kupu tautoko
[takatā | takatā pūtake]- ↑ (2006) National Geographic Family Reference Atlas of the World. Washington, D.C.: National Geographic Society (U.S.).
- ↑ "Continents of the World". The List. Worldatlas.com. Archived from the original on 22 Hōngoingoi 2011. Retrieved 25 July 2011.
{{cite web}}
: Check date values in:|archivedate=
(help); Unknown parameter|deadurl=
ignored (|url-status=
suggested) (help) - ↑ Azerbaijan is a transcontinental country.
- ↑ Georgia is a transcontinental country.
- ↑ Egypt is a transcontinental country.
- ↑ Indonesia is a transcontinental country.
- ↑ Kazakhstan is a transcontinental country.
- ↑ He wehenga whakamihi taparere a Parihitini.
- ↑ Russia is a transcontinental country.
- ↑ Eastern Thrace region of Turkey is in Europe. Therefore Turkey is a transcontinental country.
- ↑ He wehenga whakamihi taparere a Abkhazia.
- ↑ He wehenga whakamihi taparere a Haipara ki te raki.
- ↑ He wehenga whakamihi taparere a Nagorno-Karabakh.
- ↑ He wehenga whakamihi taparere a Ossetia ki te Tonga.
|