Ao-o-Kiwa

Nō Wikipedia Māori
Ao-o-Kiwa
An orthographic projection of geopolitical Oceania.
Ao-o-Kiwa ā-Tōrangapū
Rahi8,525,989 km2 (3,291,903 sq mi)
Taupori36,659,000 (2010, t6)
Taupori kiato4.19/km2 (10.9/sq mi)
Ingoa tangataAo-o-Kiwa
Whenua
Takiwā whirinaki
Reo
WāhiwāUTC+14 (Kiribati) ki UTC-11 (Hāmoa Amerikana me Niue) (uru ki te whiti)
Ētahi atu tāone hiraRārangi rohe metropolitan ki Ao-o-Kiwa
Poihākena, Ahitereiria
Poipiripi, Ahitereiria
Piripane, Ahitereiria
Peraha, Ahitereiria
Tāmaki-makau-rau, Aotearoa
Whanga-nui-a-Tara, Aotearoa
Honoruru, Hawai‘i, Hononga-o-Amerika
Ātaraita, Ahitereiria
Niukāhera, Ahitereiria
Kānapera, Ahitereiria
Ōtautahi, Aotearoa
Port Moresby, Papua Nūkini
Nouméa, Niu Karetōnia
Te Tai Koura, Ahitereiria
Mahere whenua ā-ahurea ō te Ao-o-Kiwa
Mahere mātai whenua o ngā moutere o te Ao-o-Kiwa

Ko te Ao-o-Kiwa tētahi rohe whakakotahi i ngā moutere pārūrū o te Moananui-a-Kiwa. He maha ngā whakamāramatanga rerekē mō te taka o te rohe nei tae ana ki te tauira:

I ētahi wā, ka tapaina hokia te Ao-o-Kiwa hei paparahi tuawhitu, arā, te mea riki rawa ā-raupapa o te tauira pararahi whitu.

Mātaipori[takatā | takatā pūtake]

Whakaatu ai te ripanga mātaipori ō raro i ngā wāwāhanga me ngā whenua o te Ao-o-Kiwa ā-tōrangapū.[1] Ka whakarōpūhia ngā whenua me ngā takiwā o tēnei ripanga e ai ki ngā wāwāhanga rohe ka whakamahia e te Kotahitanga Aorere.

Ingoa rohe,
takiwā, me ngā pīwari
Rahinga
(km²)
Taupori Taupori kiato
ia km²
Ūpokonga ISO 3166-1
Australasia[2]
 Ahitereiria 7,686,850 23,034,879 2.7 Kānapera AU
 Aotearoa[3] 268,680 4,465,900 16.5 Te Whanga-nui-a-Tara NZ
 Moutere Ashmore me Cartier (Ahitereiria) 199
 Moutere Coral Sea (Ahitereiria) 10 4
 Moutere o Kirihimete[4] (Ahitereiria) 135 1,493 3.5 Flying Fish Cove CX
 Motu Koko (Kārini)[4] (Ahitereiria) 14 628 45.1 Moutere ki te Uru, Motu Koko (Kārini) CC
Nōpoke Nōpoki (Ahitereiria) 35 2,302 61.9 Kingston NF
Meranīhia[5]
 Motu Horomona 28,450 494,786 17.4 Honiara SB
 Moutere Maluku (Initonīhia) 74,505 1,895,000 ML
 Niu Karetōnia (Wīwī) 19,060 240,390 12.6 Nouméa NC
 Papua (Initonīhia) 319,036 3,486,432 11 Jayapura PA
 Papua ki te Uru (Initonīhia) 140,375 760,855 5.4 Manokwari PB
 Papua Nūkini[6] 462,840 5,172,033 11.2 Port Moresby PG
 Whenuatū 12,200 240,000 19.7 Port Vila VU
 Whītī 18,270 856,346 46.9 Suva FJ
Maikoronihia
 Kiripati 811 96,335 118.8 South Tarawa KI
 Kuamu (Hononga-o-Amerika) 549 160,796 292.9 Hagåtña GU
 Mana Tōpu o Maikoronihia 702 135,869 193.5 Palikir FM
 Moutere Māhara 181 73,630 406.8 Majuro MH
 Moutere Mariana ki te Raki (Hononga-o-Amerika) 477 77,311 162.1 Saipan MP
Moutere Wake Moutere Wake (Hononga-o-Amerika) 2 150 Moutere Wake UM
 Nauru 21 12,329 587.1 Yaren (de facto) NR
 Pārau 458 19,409 42.4 Ngerulmud[7] PW
Poronihia
 Hāmoa 2,944 179,000 63.2 Apia WS
 Hāmoa Amerikana (Hononga-o-Amerika) 199 68,688 345.2 Pago Pago, Fagatogo[8] AS
 Hawai'i (Hononga-o-Amerika) 16,636 1,360,301 81.8 Honoruru US
 Kuki Airani (Aotearoa) 240 20,811 86.7 Avarua CK
 Motu o Warihi me Whutuna (Wīwī) 274 15,585 56.9 Mata-Utu WF
 Moutere te Aranga (Hiri) 164 5,761 31 Hanga Roa CL
 Niue (Aotearoa) 260 2,134 8.2 Alofi NU
 Pitikeina (Kīngitanga Kotahi) 5 47 10 Adamstown PN
 Porinihia Wīwī (Wīwī) 4,167 257,847 61.9 Papeete PF
 Tokerau (Aotearoa) 10 1,431 143.1 Nukunonu TK
 Tonga 748 106,137 141.9 Nukuʻalofa TO
 Tūwaru 26 11,146 428.7 Funafuti TV
Tapeke 8,919,530 41,050,699 4.4
Tapeke (tango te tuawhenua Ahitereiria) 1,232,680 19,022,699 14.8
Mahere whenua o ngā wehenga me ngā takiwā o te Ao-o-Kiwa
Tae ana ki ngā Moutere Maluku, Ahitereiria me Aotearoa

Ao-o-Kiwa

An orthographic projection of geographic Oceania.
Ao-o-Kiwa Whānui (ā-Mātai Whenua).
Tē kitea te nuinga o ngā whenua o te Ao-o-Kiwa me te āwhata pēnei. Aua atu rā, ka kitea Hawai'i ki te paerangi rāwhiti.

Rahi 10,975,600 km2 (4,237,700 sq mi)
Taupori 37.8 miriona (2010)
Wāhiwā UTC+7 (Initonīhia ki te Uru) ki UTC-6 (Moutere te Aranga)
Ētahi atu tāone hira Jakarta
Manira
Poihākena
Bandung
Poipiripi
Surabaya
Medan

Narrower Geographic Oceania.
Ao-o-Kiwa Whāiti (ā-Mātai Whenua).
Moutere Meranīhia, Maikoronīhia, me Poronēhia (hāunga Aotearoa)

Rahi 183,000 km2 (71,000 sq mi)
Taupori 5.2 miriona (2008)
Wāhiwā UTC+9 (Pārau) ki UTC-6 (Moutere te Aranga)
Ētahi atu tāone hira Honoruru
Nouméa
Suva
Papeete
Honiara

Kupu tautoko[takatā | takatā pūtake]

  1. "United Nations Statistics Division – Countries of Oceania". Millenniumindicators.un.org. Archived from the original on 2011-07-13. Retrieved 2009-04-17.
  2. The use and scope of this term varies. The UN designation for this subregion is "Australia and New Zealand."
  3. Aotearoa is often considered part of Poronihia rather than Australasia.
  4. 4.0 4.1 He takiwā Ahitereiria rāwaho te Moutere o Kirihimete me ngā Motu Koko (Kārini) i te Moana Īnia, ki te awanga o Initonīhia.
  5. Excludes parts of Indonesia, island territories in Southeast Asia (UN region) frequently reckoned in this region.
  6. Papua Nūkini is often considered part of Australasia and Meranīhia. It is sometimes included in the Malay Archipelago of Southeast Asia.
  7. On 7 October 2006, government officials moved their offices in the former capital of Koror to Ngerulmud in the state of Melekeok, located 20 km (12 mi) northeast of Koror on Babelthuap Island.
  8. Fagatogo is the seat of government of Hāmoa Amerikana.