Tōrea

Nō Wikipedia Māori

Tōrea
Scientific classification
Mātāmuatanga:
Pori:
Pūtoi:
Pūtoi:
Whānau:
Puninga:
Haematopus
Momo:
H. finschi
Binomial name
Haematopus finschi
Martens,GH, 1897

Ko te Tōrea he manu ki tātahi nō Aotearoa. He manu kautū, he pango, he mā ngā huruhuru. Ko ngā ngutu he roroa, he rahirahi, he wherowhero. He wherowhero anō hoki ngā karu, me ngā waewae. Ko Te Wai-pounamu te wāhi whakaputa uri mō te manu nei.

Ko te ingoa pūtaiao he Haematopus finschi. Ko te ingoa reo Pākehā he Pied oystercatcher.

Tirohia hoki[takatā | takatā pūtake]

Tohutoro[takatā | takatā pūtake]

  • Robertson, C J R. (Etita), 1985. Reader's Digest Complete Book of New Zealand Birds. Poihākena: Reader's Digest.
Ngā Manu o Aotearoa
Manu ngahere:   Hihi • Huia • Kāhu • Kākā • Kākā o Nōpoke • Kākāpō • Kākāriki • Kārearea • Kea • Kererū • Kiwi • Koekoeā • Kōkako • Korimako • Mātuhituhi • Miromiro • Moa • Mohua • Ngirungiru • Pīpipi • Pīpīwharauroa • Pīwakawaka • Pīwauwau • Pōpokotea • Riroriro • Ruru • Takahē • Tauhou • Tieke • Toutouwai • Tītitipounamu • Tūī • Weka • Whēkau
Manu moana:   Amokura • Hākoakoa • Hoiho • Kororā • Kōrure • Ōi • Pakahā • Pararā • Pokotiwha • Ranguru • Takahikare • Toanui • Toroa (Motu Ihupuku) • Toroa ingoingo • Toroa (mokepūihi) • Toroa pango • Tākapu • Tītī • Tītīwainui
Manu ki tātahi:   Huahou • Karoro • Kawau • Kōtare • Kūaka • Kūkuruatu • Matuku moana • Matuku tai • Ngutu pare • Pohowera • Tara • Taranui • Tarāpunga • Tōrea • Tōrea pango • Tuturuatu
Manu waimāori:   Kakī • Kōtare • Kōtuku • Kōtuku ngutupapa • Kuruwhengi • Pārera • Pāteke • Poaka • Pohoriki • Pūtangitangi • Whio
Manu repo:   Hūrepo • Koitareke • Kōtātā • Pūkeko • Pūtoto
Manu ngaro:   Huia • Kākā o Nōpoke • Mātuhituhi • Moa • Whēkau