Jump to content

Weka

Nō Wikipedia Māori

Weka
Scientific classification
Mātāmuatanga:
Pori:
Pūtoi:
Pūtoi:
Whānau:
Puninga:
Momo:
G. australis
Binomial name
Gallirallus australis

Ko te Weka he manu ngahere nō Aotearoa. Ko ngā huruhuru he ura. Ka tau tēnei manu ki te whenua, kaore ia e rere. Ko te ingoa pūtaiao ko Gallirallus australis. Ko te ingoa reo Pākehā ko te Woodhen, engari kua āhua tawhito taua ingoa i nāianei.

  • Robertson, C J R. (Etita), 1985. Reader's Digest Complete Book of New Zealand Birds. Poihākena: Reader's Digest.
Ngā Manu o Aotearoa
Manu ngahere:   Hihi Huia Kāhu Kākā Kākā o Nōpoke Kākāpō Kākāriki Kārearea Kea Kererū Kiwi Koekoeā Kōkako Korimako Mātuhituhi Miromiro Moa Mohua Ngirungiru Pīpipi Pīpīwharauroa Pīwakawaka Pīwauwau Pōpokotea Riroriro Ruru Takahē Tauhou Tieke Toutouwai Tītitipounamu Tūī Weka Whēkau
Manu moana:   Amokura Hākoakoa Hoiho Kororā Kōrure Ōi Pakahā Pararā Pokotiwha Ranguru Takahikare Toanui Toroa (Motu Ihupuku) Toroa ingoingo Toroa (mokepūihi) Toroa pango Tākapu Tītī Tītīwainui
Manu ki tātahi:   Huahou Karoro Kawau Kōtare Kūaka Kūkuruatu Matuku moana Matuku tai Ngutu pare Pohowera Tara Taranui Tarāpunga Tōrea Tōrea pango Tuturuatu
Manu waimāori:   Kakī Kōtare Kōtuku Kōtuku ngutupapa Kuruwhengi Pārera Pāteke Poaka Pohoriki Pūtangitangi Whio
Manu repo:   Hūrepo Koitareke Kōtātā Pūkeko Pūtoto
Manu ngaro:   Huia Kākā o Nōpoke Mātuhituhi Moa Whēkau